Curba glicemiei
Vezi cum îți urcă zahărul din sânge după ce mănânci un aliment — în funcție de indicele lui glicemic.
Indicele glicemic îl găsești în Ghidul de alimente. Carbohidrații sunt pe eticheta produsului — dacă îi lași goi, folosim o valoare medie.
- 🟢 Normal: între 3,9 și 7,8 mmol/L
- 🔴 Prea sus: peste 7,8 mmol/L — corpul e „inundat" de zahăr
- 🟠 Prea jos: sub 3,9 mmol/L — apare foamea și slăbiciunea
Ideal e o curbă blândă, care rămâne cât mai mult în verde. Alimentele cu IG mic fac exact asta.
Curba de mai sus nu e doar despre zahăr — ea comandă și hormonii care îți spun când ți-e foame și când ești sătul.
- Zahărul sare brusc → pancreasul aruncă multă insulină.
- Insulina împinge zahărul repede → glicemia cade sub normal.
- Corpul crede că-i lipsește energie → grelina urcă → ți-e foame din nou în 1–2 ore.
- Repetat, ani la rând → corpul „nu mai aude" leptina → foame constantă și îngrășare.
- Zahărul urcă lin → insulină puțină și echilibrată.
- Glicemia rămâne stabilă → grelina stă jos.
- Te ții sătul mult mai mult timp.
- Leptina funcționează normal → mănânci mai puțin, fără efort.
- 🔔 Grelina (foame) urcă atunci când zahărul scade înapoi spre nivelul de repaus (~5 mmol/L) sau sub el — în „căderea" de după vârf. La IG mare, asta vine repede și brusc.
- 🛑 Leptina (sațietate) nu depinde de o masă anume — e un semnal de fond, lent, legat de rezervele de grăsime. Vârfurile repetate fac creierul „să n-o mai audă".
Pe scurt: alimentele cu IG mare te fac să-ți fie foame mai repede și, în timp, îți dereglează hormonii sațietății. Cele cu IG mic te țin sătul și îți păstrează hormonii în echilibru.
⚠️ Graficul este o simulare ilustrativă, cu scop educațional — răspunsul real diferă de la om la om și nu constituie sfat medical.